Biroul de specialitate. Un bărbat și o femeie sunt la recepție - Bună, doctore. Așa că am venit la tine... Avem probleme - bem deja de 3 ori... dar nimic nu ajută... - Beți amândoi - Nu! El bea, dar eu încerc să fac ceva cu el. Sunt soție... - Și amândoi ați fost tratați - De ce? Era tratat... - Atunci de ce spui "noi" - ????? - o privire nedumerită, confuzie... Descrierea rolului „Patron” Este clar că unul din cuplul care a vizitat „medicul” este „Dependant”. Un alt, sau mai degrabă altul - „Patron”, așa că vom numi acest rol Rolul este, de asemenea, principal și, de asemenea, central, deoarece în mâinile acestui personaj toate firele de „gestionare” a familiei. Rolul revine mai des unei femei - o soție sau o mamă - „Tatăl nostru este alcoolic și mama i-a rezolvat problemele. Când s-a trezit, mama lui a strigat că este o cârpă, l-a lovit în față și a tratat vânătăile cu un badyagi...” - „Ce loc sunt eu în familie? Pe a zecea! Este important pentru mine că soțul și copiii mei sunt în regulă... Și mă voi descurca cumva singur...” Paradoxal, acest rol se bazează cel mai adesea pe cele mai bune calități ale sufletului feminin rusesc - a avea grijă de cineva, pe cineva să-i pară rău, să salveze pe cineva etc. - „a purta povara răspunderii pentru toată lumea”: ca totul să fie „corect”, pentru ca, Doamne ferește, să nu se întâmple cuiva apropiat, ca să fie hrănit toată lumea , îmbrăcat, încălțat, sănătos și educat, pentru ca toată lumea să se simtă bine, pe scurt, pentru ca toată lumea să fie...fericită. „Mama știe cel mai bine ce este bine și rău pentru fiul ei (soț, fiică etc.), „Mama nu va sfătui lucruri rele - „Întregul sens al vieții mele este bărbații mei (soțul și fiul). Mă trezesc dimineața înaintea tuturor, totul este gata pentru mine până ei se trezesc... Ei se trezesc, se spală, iar la ora asta fac paturile și mă simt bine.... - „ Am trei copii - un fiu, o fiică și... un soț. Mai mult, soțul este cel mai mic, subdezvoltat. Mami nu l-a crescut suficient, acum încerc să-l termin pentru ea” - „Mama de obicei ne dădea cele mai bune piese... ar fi putut face o carieră bună, i s-a oferit un post foarte bine plătit, dar ea a refuzat de dragul nostru, al copiilor...” Pentru a oferi tot ce este necesar pentru familia ei Patronul nu se poate relaxa pentru o secundă - prompt prompt, sprijin, corectează, „împrăștie paiele” și, de asemenea, insistă asupra corectitudinii judecăților sale - el trebuie să fie mereu „pe deasupra”, adică. ... peste toată lumea, - cu alte cuvinte, să gestioneze pe toată lumea. Cum ne descurcăm fără control total? Și pentru a controla ai nevoie de putere asupra tuturor și a tuturor. Și se dovedește că SCOPUL rolului este PUTEREA De regulă, Patronul acționează în două forme - de tip „acuzator” - în familie și de tip „reclamator” - în afara familiei membrii familiei au nevoie, cum ar trebui să se comporte Patronul este întotdeauna gata să evalueze pe oricine, să judece pe fiecare din punctul său de vedere, ceea ce este întotdeauna corect. Patronul are întotdeauna sfaturi pregătite, pentru aceasta nici nu are nevoie să asculte interlocutorul până la capăt. Se caracterizează prin așa-numitul „principiu al singurei corectitudini”. Dacă propriul cuvânt al Patronului nu este suficient, atunci interpretul acestui rol, de dragul greutății, atrage alți membri ai familiei de lângă el, asigurându-se că sunt de acord cu el (ea). Datorită acestui fapt, în familie se formează coaliții care sunt în război între ele. Patronul aproape că nu este de acord cu nimeni. Adevărat, dorința de a avea întotdeauna dreptate îi îngreunează pe Patron să comunice în familie (apropo, la fel ca în cabinetul specialistului), dar el compensează această problemă cu încredere în sine, ajungând la aroganță. Mama/soția, în rolul Patronului, se plânge în permanență tuturor de cât de greu îi este că și-a abandonat propriile interese și nevoi, și trăiește doar pentru soțul ei alcoolic sau fiul dependent de droguri - „Întregul spațiul sufletului meu este complet ocupat de EL.” „El este sensul vieții mele. Nu am sentimente proprii care să nu fie asociate cu EL.” Ea confirmă cu ușurință că gândurile constante despre EL sunt neplăcute și chiar dureroase pentru ea, dar nu poate scăpa de ele. Dorința principală este să-L refacă pe EL și comportamentul lui, care i se pare nedemn, greșit,a-l face mai bun abandonându-se complet, prin lepădare de sine absolută. Ea vrea cu adevărat să-și aprecieze sacrificiul de sine și este foarte surprinsă, ei bine, de ce El nu îl apreciază „Îl iubesc, așa ticălos!” - aceasta este ceea ce se numește „sufocare într-o îmbrățișare.” Desigur, pentru a-i manipula pe cei dragi („atât de iresponsabil și de neputincios”), Patronul are nevoie de mult efort și de timp „Acum simt că am nevoie de ajutor în primul rând. Sunt în continuă tensiune. Am fost la doctor, mi-a prescris pudre. Le beau, dar tensiunea rămâne.” - „Cum mă simt? Când voi veni acasă, voi vedea în ce stare se află soțul meu, apoi voi ști ce mă simt - „Sufletul meu este sfâșiat. Cum să trăiască? M-am săturat să lupt!” Și după astfel de declarații ar trebui să fie absolut clar și de înțeles pentru toată lumea că patronul este victima în această situație. „Dă dovadă de neputință” este ceea ce demonstrează Patronul și ceea ce îi oferă posibilitatea de a „vampira” puțin pe cei din jur. Dar încearcă să nu-i oferi Patronului ceea ce așteaptă de la tine - ce vei primi în schimb? Acest lucru se poate strecura din interior.... Răutate, FURIA este un sentiment profund, dominant al Patronului, dominant, dar... complet negat de el - „Uneori sunt copleșit de o asemenea ură pentru el. Pentru chipul lui de beat, pentru slăbiciunea lui masculină, pentru tot ce s-a întâmplat rău, asta se va întâmpla, că sunt gata să-l distrug și pe el și pe copii... Numai furia, furia și dorința de a-i face față Furia este „greșită”, aceasta este „nedemnă”, este rușinos, trebuie ascunsă, pentru că „Nu sunt o persoană rea, vreau ce este mai bun pentru toată lumea - „Când nu pot dormi noaptea”. , mă surprind gândindu-mă la el. Mă tot gândesc cum să-l îndepărtez de vodcă. ATUNCI se pare că este foarte bolnav și nu mai poate bea...” - „Îmi petrec ore întregi repetând monologul, ce-i voi spune, voi găsi astfel de cuvinte, va înțelege că e rău să bei.” imposibil pentru Patron să scape de asemenea gânduri, ei iau caracter al lor un fel de obsesie, obsesie, deși nu-i aduc nimic bun. Gândurile obsesive blochează conștientizarea problemei și sentimentele tale. Pentru ce? Ele creează iluzia controlului asupra situației, iluzia acțiunilor intenționate pentru a salva soțul bolnav - acțiuni care nu aduc niciun rezultat pozitiv. De parcă el (ea) deține încă controlul asupra vieții sale, gândurile obsesive despre Dependent și problema lui, furia „dreaptă” pe care Patronul o aduce asupra Dependentului, îi dau sentimentul că se presupune că face ceva. despre această problemă, deși, de fapt, el doar se salvează de sentimentul de neputință Mânia și furia ajută la transferarea responsabilităților pentru propriile eșecuri către membrii familiei și mai ales către Dependent, pentru a menține mitul salvator. „Nu am niciun dezavantaj... toate acestea provin din trăirea cu un alcoolic care mi-a transformat viața în tortură.” Soția unui alcoolic își asociază toate problemele cu soțul ei, alcoolismul acestuia, ceea ce îi dă dreptul de a învinovăți pe cineva pentru necazurile ei și, astfel, eliberându-se complet de eforturile de a-și rezolva propriile probleme - „Sunt gata să fac orice. orice efort de a încerca să rezolv problema alcoolismului în familia mea... DAR... Eu, din păcate, nu am timp să merg la cursuri de grup (pentru codependenți), înțelegi, soțul meu... Am să-l monitorizez constant... nu pot să-l părăsesc... el poate face așa ceva fără mine!” O, acest sentiment dulce de a da vina pe alții! ce ușurare oferă, deși temporară, pe termen scurt, din eșecul prelungit de a rezolva problema. Și în aceasta Patronul are un BENEFICIU pentru sine... - să poarte de drept coroana de spini a „sfântului mare mucenic”... Și pentru familie? Incapacitatea Patronului de a determina unde se termină viața unui soț sau a altor membri ai familiei și unde începe propria sa viață - întrucât are mari dificultăți în înțelegerea granițelor - îi permite să-și extindă granițele la infinit, absorbind teritoriile de responsabilitate ale restului membrii familiei... Și se dovedește că așa este și familia RENTABILĂ!! Nimic nu trebuie decis - totul a fost deja decis,/6331/