I'm not a robot

CAPTCHA

Privacy - Terms

reCAPTCHA v4
Link



















Original text

De la autor: publicat pe site-ul Depresie (abordare cognitivă). Potrivit lui Aaron Beck, tulburările psihologice, adică sentimentele dureroase, comportamentul ciudat și diverse simptome psihologice neplăcute, apar dintr-un mod inadecvat de a percepe și procesa informații despre ceea ce se întâmplă cu o persoană și cu mediul său. Cognițiile sunt judecăți verbale sau imagini ale percepției, sunt asociate cu atitudini, credințe și idei subiacente. Concluziile care se trag în viitor pot fi considerate ipoteze de testat. Prin urmare, în cadrul psihologiei cognitive, se crede că modalitățile de înțelegere a situațiilor și evenimentelor influențează semnificativ stările de sentiment și comportamentul. Cunoștințele despre evenimente (mentale) depind de experiența trecută, care este folosită pentru a evalua și clasifica aceste evenimente. Autoexplicarea situațiilor stresante este procesul de adaptare a unei persoane la o lume în schimbare rapidă. Acest proces include: evaluarea evenimentelor, mobilizarea abilităților și oportunităților, probleme de risc și alegere, precum și modalități de a face față stresului. Sub sarcini mari de stres, atunci când există o amenințare la adresa nevoilor vieții, acest proces adaptativ normal se schimbă. Ca rezultat, o persoană trece la concluzii și decizii extrem de unilaterale, suprageneralizate, la scară globală. Aceste interpretări greșite ale evenimentelor duc la emoții neplăcute, care sunt emoții foarte exagerate (de exemplu, tristețea este cauzată de explicarea evenimentelor în termeni de privare sau înfrângere). Odată cu depresia, tristețea obișnuită se va transforma într-un sentiment uriaș de pierdere totală sau fiasco complet. Dorința normală a oricărei persoane de liniște sufletească duce la o evitare absolută a oricăror emoții, până la o stare de vid emoțional. Ca urmare, la nivelul comportamentului apare adesea un refuz de a se îndrepta spre orice scop, și chiar din orice activitate. Sensibilitatea unei persoane la stres depinde de predispoziția biologică și de experiența individuală. Unii oameni sunt mai sensibili la obstacolele din calea libertății de alegere și a independenței, alții, dimpotrivă, la ruperea relațiilor interumane. Depresia poate fi caracterizată prin așa-numita „triada cognitivă”. Constă din trei grupuri de evaluări negative - pe tine, lumea din jurul tău și viitorul tău. O persoană se consideră inferior, lipsită de apărare, lipsită de tot, având doar deficiențe. El dă vina pe lumea din jurul său pentru cerințe exorbitante, obstacole insurmontabile în atingerea obiectivelor, lipsa de bucurie în viață și probleme în comunicarea cu ceilalți oameni. Viitorul, potrivit unei persoane care suferă de depresie, nu aduce decât o înrăutățire a tuturor privațiunilor și a înfrângerilor acolo nu va fi nimic bun; Din aceste gânduri decurg toate aspectele senzoriale și comportamentale ale depresiei. Dacă tu însuți nu ești în stare să faci nimic, trebuie să depinzi mai mult de alții, apoi de pesimism, paralizie a voinței, refuz de a fi activ. Dacă nu ne așteptăm la nimic bun de la viitor, atunci simțim o pierdere de energie, apatie și inerție. Una dintre principalele probleme ale depresiei este tendința de a acorda atenție doar laturii negative a oricărui eveniment sau fenomen. Cel mai probabil, se dezvoltă în copilăria timpurie din comunicarea cu adulți semnificativi. Modelul cognitiv al depresiei poate fi reprezentat ca o distorsiune a proprietăților de bază ale gândirii, precum elementele cognitive, procesele cognitive. Elementele cognitive sunt înțelese ca două niveluri: a) gânduri automate, imagini care vorbesc despre procesul de prelucrare a informațiilor; b) scheme de bază, sunt utilizate pentru evaluarea și desemnarea evenimentelor care s-au dezvoltat în experiența trecută. Gândurile automate se caracterizează prin natura lor restrânsă și incapacitatea lor de a fi supuse controlului conștient. Ele sunt trăite ca o axiomă, un adevăr care nu poate fi contestat, precum cuvintele părinților auzite de copiii mici, de încredere. Astfel, un student care este îngrozit de un examen „automat” evaluează o notă proastă drept „eșec total”. Denaturarea evaluării situației externe.