I'm not a robot

CAPTCHA

Privacy - Terms

reCAPTCHA v4
Link



















Original text

Periodic, observ confuzie în înțelegerea a ceea ce sunt sentimentele și emoțiile la unii psihologi, o mare parte a diverșilor maeștri energetici, guru ai ezoterismului și, de fapt, printre oamenii interesați de psihologie . Aceștia din urmă pot fi iertați, nu sunt implicați în ajutor psihosomatic pentru oameni și este posibil să nu înțeleagă ceva despre complexitatea structurii naturii umane. Din moment ce toate textele mele sunt atunci când fierbe. Din cauza unui alt impuls, nu scriu texte. Și, în același timp, am dreptul, din moment ce eu însumi sunt ezoterist în trecut și psiholog în prezent. Încă o dată am auzit-o și am avut multă energie să scriu despre asta. Pentru că uneori ajunge la absurd. Combinarea acestor concepte împreună și nediferențierea lor în niciun fel, în anumite contexte, vorbește despre o înțelegere superficială a subiectului Distingerea acestor fenomene este o bază fundamentală pentru înțelegerea naturii psihosomatice a omului. Și acum voi explica de ce acest lucru este foarte important atunci când întâlnim „provocarea Vieții”, percepând-o prin multe structuri stratificate ale psihicului, ca o ceapă formată din diverse filtre ale percepției noastre, constând din credințe, valori, credințe și curând. Toate acestea dau naștere la o anumită nevoie în noi, iar procesul de abordare a ei se realizează prin sentimente Sentimentele ne obligă să ne îndreptăm spre pace, să satisfacem această nevoie. Și nu contează ce fel de proprietate este, mentală sau fizică. Cu siguranță simțim că avem nevoie de asta. Mișcarea în sine din interior spre exterior nu este altceva decât mișcarea Vieții, agresivitatea, aceasta are multe nume diferite. Ca un vlăstar în curs de dezvoltare din „sămânța Sufletului”, continuarea noastră în lume în manifestarea noastră înșine este emoție, de la originea latină „emovere” și este tradus literal ca „movere (mișcare) și e (de la. ), adică să se deplaseze spre exterior. Experiența internă a sentimentului devine o mișcare spre exterior în lume (mediu). Când ne simțim tristi, se exprimă prin plâns și plâns dacă îi permitem să fie exprimat în exterior prin mușchii și glandele noastre. Sentimentul dorinței pasionale se transformă în mișcare, în dorința de a realiza fizic obiectul iubirii Doar mișcarea (agresiunea) creează sensul sentimentului trăit. Doar prin mișcare, agresiv și emoțional ne putem conecta nevoia, care se reflectă prin simțire, cu mediul în care această nevoie poate fi satisfăcută. Ca un val oceanic care aruncă un val pe țărm pentru a ridica nisip Prin oprirea sentimentelor, ne duce inevitabil la tulburări mentale. Oprimându-ne emoțiile, ne condamnăm la boli fizice..